Reflexii de galop

„Eram în fața unei mutări care mă putea pierde sau elibera.
Calul de carne îmi mișca sângele,
cel de șah – mintea.
Am lăsat frâiele să alunece dintre degete
și, pentru o clipă, am fost amândoi:
animalul care simte și strategul care renunță.
Oglinzile din ochelari nu mințeau – eram acolo,
fugind fără să plec, câștigând fără să lupt.”